Ana Popescu

die Enkelin der Vermieterin, neun Jahre alt

Über mich

Bună! Eu sunt Ana. Hallo! Ich bin Ana.

Maria este bunica mea. Maria ist meine Oma.

Motan este prietenul meu. Motan ist mein Freund.

El nu este un motan rău. El doar este flămând. Er ist kein böser Kater. Er hat nur Hunger.

Eu sunt Ana.Ich bin Ana.

Am nouă ani și în curând fac zece.Ich bin neun Jahre alt und werde bald zehn.

Ziua mea este pe douăzeci și opt martie.Mein Geburtstag ist am achtundzwanzigsten März.

Sunt în clasa a treia.Ich gehe in die dritte Klasse.

După școală merg la bunica. Ea face clătite. Motan este acolo.Nach der Schule gehe ich zu Oma. Sie macht Pfannkuchen. Motan ist dort.

Toți spun că el este un motan rău.Alle sagen, er ist ein böser Kater.

Nu este așa.Das stimmt nicht.

Îi este foame. Și îi plac cheile.Er hat Hunger. Und er mag Schlüssel.

Eu pun multe întrebări.Ich stelle viele Fragen.

Bunica spune că sunt prea multe, dar eu cred că sunt exact cât trebuie.Oma sagt, es sind zu viele, aber ich finde, es sind genau richtig viele.

Alter: 9
Zuhause: la două străzi de aici, cu părinții. După școală – la bunica.Zwei Straßen weiter, bei ihren Eltern. Nach der Schule bei ihrer Großmutter.
Macht: elevă în clasa a treia și avocata motanuluiIn der dritten Klasse und Anwältin des Katers
Mag: Motan, clătitele, desenul, întrebarea „de ce?”der Kater, Pfannkuchen, Zeichnen, Fragen, warum
Mag nicht: ora de somn, adulții care spun „mai târziu”Schlafenszeit, Erwachsene, die „später“ sagen